Romanian Psychological Testing Services
Despre noi arrow Cercetare şi training  
Joi, 29 Iunie 2017
Informaţii
Despre noi
Contact
Cum comand?
Tarife
Licenţiere
Cercetare şi training
Parteneri
Ultimele noutăţi
Abonare la noutăţi

Introduceţi datele dvs. şi veţi fi automat informat prin email atunci cand apare o noutate pe site-ul nostru.

Nume
E-mail
Abonare
Dezabonare

Tipăreşte
Schizofrenia: teorie, cercetare şi psihoterapie cognitivă

Autori: Aaron T. Beck, Neil A. Rector, Neal Stolar, Paul Grant
Traducere autorizată din limba engleză
Traducerea din limba engleză: Elena Crăciunescu
Număr de pagini: 441
Anul publicării: 2014
Preţ: 70 RON (cu TVA inclus)

Descriere


Tulburarea sau tulburările numite „schizofrenie” au ridicat multe întrebări de-a lungul timpului şi au oferit numeroase provocări. Este posibil să aibă sens credinţele variate, adesea fantastice ale pacienţilor? Există nişte principii care se aplică tuturor pacienţilor? Pot fi aceştia trataţi prin psihoterapie? Care este relaţia dintre substratul organic şi simptomatologia clinică? Încercarea noastră de a răspunde la aceste întrebări a constituit imboldul de a scrie acest volum. Cartea are la bază experienţa clinică a autorilor şi investigaţiile întreprinse la universităţile Pennsylvania şi Toronto. Fiecare dintre autori a tratat multe cazuri de schizofrenie, a supervizat alţi profesionişti şi s-a implicat în cercetări sistematice în acest domeniu.

Iniţial, succesul din Marea Britanie în aplicarea terapiei cognitive (CT) în schizofrenie a consituit baza realizării studiilor clinice controlate de CT, mai întâi în Toronto şi de curând în Philadelphia. Rezultatele studiilor clinice controlate anterioare sunt promiţătoare – însă mai este încă loc de îmbunătăţire. Într-adevăr, faptul că o intervenţie psihologică ar putea îmbunătăţi substanţial rezultatele clinice dincolo de tratamentul obişnuit (care include în general farmacoterapia) a fost, desigur, o surpriză pentru mulţi cercetători şi clinicieni implicaţi în studiul şi tratamentul schizofreniei. Trebuie să precizăm de la bun început faptul că pregătirea unui tratament pentru o tulburare complexă precum schizofrenia necesită mult mai mult decât descrierea tehnicilor şi strategiilor specializate. Succesul tratamentului depinde de o înţelegere aprofundată a fenomenologiei şi cauzelor sale. În plus, terapeutul are nevoie de un cadru conceptual care să-i servească drept ghid, aşa cum un constructor are nevoie de un plan.

În acest volum este oferită o bază de cunoştinţe despre originea, dezvoltarea şi menţinerea simptomelor (idei delirante, halucinaţii, tulburare de gândire şi simptome negative). În al doilea rând, sunt folosite cunoştinţele despre simptomatologie şi experienţa terapeutică consolidate de cercetarea în acest domeniu pentru a ne prezenta sugestiile pentru tratamentul acestei tulburări. În cele din urmă, se integrează vasta cantitate de cercetări din sfera biologiei schizofreniei cu cercetările relativ risipite referitoare la aspectele psihologice ale acesteia, într-un model psihobiologic comprehensiv al schizofreniei.

După prezentarea unei imagini de ansamblu a schizofreniei în capitolul 1 şi a unei sinteze a neurobiologiei complexe şi intrigante a tulburării în capitolul 2, se oferă o analiză extinsă a aspectelor clinice şi psihologice a ideilor delirante (capitolul 3). Ceea ce ne frapează sunt aspectele comune întâlnite de-a lungul tuturor tipurilor de idei delirante. Cel mai important, credinţele supra-activate (fe că sunt paranoide sau de grandoare) preiau controlul procesării informaţiei la persoanele afectate. Mai mult, pacienţii au o capacitate atenuată de a-şi privi gândurile, interpretările şi credinţele aberante ca pe nişte produse mentale supuse evaluării. Ei îşi consideră ideile paranoide sau de grandoare ca fapte şi îşi percep fanteziile ca realitate. În toate ideile delirante sunt prezente câteva distorsiuni. De exemplu, atunci când pacienţii trec în modul paranoid toate experienţele lor sunt supuse triadei distorsiunilor egocentrice, de externalizare şi internalizare: ei constituie obiectul atenţiei celorlalţi, experienţele lor neaşteptate sau neobişnuite sunt cauzate de către entităţi externe şi aceste entităţi sunt motivate să le afecteze autonomia sau starea de bine. Capitolul 4, despre halucinaţii, indică modul în care sunt relaţionate aceste experienţe cu propriile gânduri şi idei ale pacienţilor, care sunt transformate în imagini auditive. Problema centrală este ideea delirantă a pacientului că vocile sunt produse din exterior (adesea de către o entitate ostilă) şi că sunt omnipotente, omnisciente şi incontrolabile. Experienţa halucinatorie este adesea integrată în ideile delirante paranoide şi se afă într-adevăr pe un continuum cu ideile delirante despre controlul minţii (inserţia gândurilor, captura gândurilor şi citirea gândurilor). Capitolul 5, despre simptomele negative, abordează motivul pentru care deteriorarea atenţiei, memoriei şi fexibilităţii mentale sunt relaţionate cu pierderea productivităţii, anhedonie şi retragere socială. Veriga lipsă, aşa cum o numim noi, o constituie atitudinile negative ale pacienţilor cu privire la abilităţile, expectanţele legate de plăcere şi competenţele lor interpersonale – toate rezultând dintr-un istoric de frustrări relaţionate cu disfuncţia neurocognitivă reală. Formularea realizată de noi pentru tulburarea de gândire formală (capitolul 6) explică caracteristicile incoerente drept o funcţie a mecanismelor inhibitorii defcitare şi alogia drept o încercare de economisire a resurselor. Gândirea dezorganizată este declanşată atunci când sunt activate cogniţiile puternic încărcate emoţional şi, în consecinţă, acestea întrerup cursul normal al ideilor. Pentru a ne susţine ipotezele cu privire la simptomele negative şi tulburarea de gândire, prezentăm rezultate din propriile noastre cercetări. Secţiunea referitoare la tratament începe cu o discuţie comprehensivă despre diferitele tehnici utilizate în evaluare (capitolul 7). Capitolul 8 tratează problemele care apar în relaţia terapeutică şi oferă linii directoare pentru abordarea reticenţei, capacităţii atenţionale reduse, multiplelor defcite şi suspiciunii pacienţilor. În capitolul 9 sunt descrise problemele specifce care apar în partea de evaluare şi în abordarea terapeutică a ideilor delirante şi sunt oferite exemple concrete pentru gestionarea acestora. În mod similar, capitolul 10, referitor la evaluarea şi psihoterapia halucinaţiilor, descrie o varietate de strategii prin care putem ajuta pacientul să îşi reducă distresul asociat cu vocile şi, în unele cazuri, să le elimine complet. În capitolul 11 este descrisă psihoterapia pentru simptomele negative şi sunt detaliate diferite abordări pentru neutralizarea atitudinilor defetiste şi a expectanţelor negative. Este formulat în special scopul de îmbunătăţire a calităţii vieţii şi sunt revizuite strategiile pentru atingerea acestui scop. Deoarece tulburarea de gândire este un factor care poate reduce efcacitatea şi implicarea interpersonală, capitolul 12 descrie o abordare psihoterapeutică care ajută pacienţii să îşi evalueze mai bine difcultăţile de comunicare şi, un aspect important, să îşi reducă modul de gândire şi comportamentul care le induce stresul, ce duc la dezorganizarea limbajului. Adesea sunt puse întrebări referitoare la relaţia dintre psihoterapie şi farmacoterapia schizofreniei, capitolul 13 descriind împreună aceste două abordări. Ultimul capitol (capitolul 14) prezintă un model general al schizofreniei, integrând factorii constituţionali, de stres şi psihologici. Acest capitol încearcă să arate în special rolul pe care îl au distorsiunile cognitive în producerea reacţiilor exagerate la experienţele de viaţă şi că acestea constituie veriga lipsă dintre deteriorarea neurologică şi simptomele clinice. Reducerea resurselor cognitive este postulată drept un factor major ce duce la afectarea coordonării funcţiilor cerebrale, esenţiale pentru testarea realităţii şi alte procese complexe. Cele mai multe capitole din acest volum reprezintă efortul comun al autorilor.

Cuprins


Cuprins Schizofrenia

Despre autori
Prefață
Capitolul 1 O imagine de ansamblu asupra schizofreniei
Capitolul 2 Contribuţii biologice
Capitolul 3 Conceptualizarea cognitivă a ideilor delirante
Capitolul 4 Conceptualizarea cognitivă a halucinaţiilor auditive
Capitolul 5 Conceptualizarea cognitivă a simptomelor negative
Capitolul 6 Conceptualizarea cognitivă a tulburării de gândire formală
Capitolul 7 Evaluarea
Capitolul 8 Formarea şi consolidarea relaţiei terapeutice
Capitolul 9 Evaluarea și psihoterapia cognitivă a ideilor delirante
Capitolul 10 Evaluarea şi psihoterapia cognitivă a halucinaţiilor auditive
Capitolul 11 Evaluarea şi psihoterapia cognitivă a simptomelor negative
Capitolul 12 Evaluarea şi psihoterapia cognitivă a tulburării de gândire formală
Capitolul 13 Psihoterapia cognitivă şi farmacoterapia
Capitolul 14 Un model cognitiv integrativ al schizofreniei

ANEXE
ANEXA A Scala insight-ului cognitiv Beck (BCIS)
ANEXA B Cotarea şi interpretarea Scalei insight-ului cognitiv Beck (BCIS)
ANEXA C Sugestii pentru evaluarea psihologică/psihiatrică iniţială
ANEXA D Inventarul de evaluare cognitivă a psihozei (CAPI)
ANEXA E Triadele cognitive pentru ideile delirante
ANEXA F Distorsiuni cognitive întâlnite la pacienţii cu psihoză
ANEXA G Distorsiuni cognitive specifce psihozei
ANEXA H Scala de evaluare pentru tulburarea de gândire (THORATS)

Bibliografe
Index
 
Teste cognitive
Teste clinice
Programe educaţionale
Cărţi