DescriereInventarul de Depresie Beck – ediţia a doua (BDI - II) (Beck Depression Inventory- Second Edition) este un instrument de auto-evaluare alcătuit din 21 de itemi, construit să măsoare severitatea depresiei la adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 13 ani. Această versiune a inventarului (BDI-II) a fost construită pentru evaluarea simptomelor corespunzătoare criteriilor de diagnostic pentru tulburările depresive cuprinse în Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale – ediţia a IV-a al Asociaţiei Americane de Psihiatrie (DSM – IV, 1994). BDI – IA a înlocuit instrumentul original (BDI) care a fost construit de Beck, Ward, Mendelson, Mock şi Erbaugh (1961). Din versiunea nouă (BDI - II) au fost scoşi patru itemi (pierderea în greutate, modifi carea imaginii corporale, preocuparea legată de aspecte somatice, dificultatea de a lucra) şi au fost înlocuiţi cu alţi patru itemi (agitaţie, lipsa valorii personale, dificultăţi de concentrare, lipsa energiei) pentru a cuprinde simptome tipice depresiei severe sau depresiei care necesită spitalizare. Au fost modificaţi doi itemi pentru a permite obţinerea informaţiilor despre modificările (atât creşterea cât şi descreşterea) în apetitul alimentar sau în ritmul de somn. Pentru multe dintre afirmaţiile (sau alternativele) referitoare la alte simptome au fost utilizate cuvinte diferite. Spre deosebire de BDI – IA, BDI – II constituie o revizuire substanţială a versiunii originale BDI. Adaptare si etalonProcesul de traducere şi adaptare a BDI-II în România s-a realizat în conformitate cu normele internaţionale de adaptare a instrumentelor psihologice. Pentru a investiga proprietăţile psihometrice ale BDI-II în limba română s-a utilizat un eşantion clinic şi un eşantion din populaţia generală. Eşantionul clinic a inclus un număr de 120 de pacienţi din diferite clinici de specialitate. Toţi aceşti pacienţi au fost diagnosticaţi cu o tulburare afectivă conform criteriilor de diagnostic DSM-IV. Diagnosticul s-a realizat de către clinicieni pe baza versiunii româneşti a interviului clinic semistructurat SCID I (Spitzer et al., 1997). Distribuţia în funcţie de gen a pacienţilor a fost: 56% bărbaţi şi 44% femei. Eşantionul din populaţia generală (N=584) a fost alcătuit dintr-un grup de studenţi şi dintr-un grup de persoane evaluate la locul de muncă (ca screening psihologic periodic). Din acest eşantion, 48% au fost bărbaţi şi 52% au fost femei. Consistenta interna a BDI-II in limba romana este 0.90. Analiza fidelitatii si validitatii BDI-II in limba romana sustin faptul ca instrumentul îndeplineşte standardele psihometrice necesare unui instrument clinic. Licente si preturi
|